"L-am ajutat inițial cu întrebări, presupuneri și o voce blândă. Cu mișcări chirurgicale, la fel de atent ca atunci când încerci să atingi o scoică pe jumătate deschisă care se închide imediat ce te apropii de ea, am vrut să mă apropii de el, să-i aflu povestea. Știam că în orice moment l-aș putea pierde. Acesta este întotdeauna unul dintre principiile de bază pe care lucrăm în psihoterapie. Să ne înmuiem apărările, să înțelegem că a ne îndoi nu este o slăbiciune, ci o forță."
Fragmente și căi care s-au întâlnit în camera de terapie s-au unit și au compus aceste călătorii, cu unicul scop ca cititorul să se întâlnească pe sine, pe vecinul său, pe copilul sau părintele său, pe cel pe care l-a ales să meargă alături de el și pe cel pe care l-a lăsat în urmă, dar îl poartă în el.
Adesea te vei surprinde căutând pe cine să învinovățești, mama critică, tatăl distant, fostul inconsistent, partenerul actual resemnat... Nu o face. Nu căutăm un vinovat. Vrem să înțelegem, pentru că înțelegerea este primul pas spre răscumpărare.
Cu instrumentul valoros al cunoștințelor de psihologie clinică, dar în același timp cu un limbaj simplu și accesibil, poveștile își propun să facă o scufundare curajoasă în sufletul uman complex și colorat.
