Iubirea unui profesor față de studenta sa protejată și sentimentele confuze pe care tânăra studentă le are față de profesor și soția sa, gânduri nespuse, remușcări, vinovăție, rușine - toate prezentate cu măreția pe care literatura clasică o poate oferi... O lucrare care a provocat senzație în timpul său și continuă să provoace...

"Au trecut patruzeci de ani de atunci: și totuși și astăzi, în timpul unui discurs, când sunt purtat de elanul vorbirii, simt brusc că mi-e jenă că nu eu vorbesc, ci altcineva care și-a împrumutat gura mea pentru a se exprima. Atunci recunosc vocea unei persoane dragi decedate, o persoană decedată care nu mai respira decât pe buzele mele: entuziasmul lor îmi dă mereu aripi, ei îmi dictează cuvintele. Și știu, operele lor sunt cele care m-au creat."