Odată cu apariția vieții pe Pământ, a început un dialog darwinian între ființele vii și mediul neînsuflețit, care interacționează și se schimbă constant. Și atunci când evoluția a adus apariția inteligenței umane, a intrat în dialog o a treia componentă semnificativă. Inițial, evoluția culturală a avut un impact ușor asupra chestiunilor terestre. Până când am ajuns la perioada pe care geologii au numit-o Holocen și arheologii Revoluția Neolitică, când a fost stabilită o puternică coexistență biologică: adoptarea agriculturii și creșterea animalelor de către oameni. De atunci, lucrurile au început să se schimbe rapid: pentru prima dată în istoria planetei, o singură specie, Homo sapiens, a fost declarată un jucător dominant.

Cu toate acestea, domesticirea animalelor și plantelor nu a schimbat doar modul în care oamenii își asigură hrana. A afectat profund biologia, sănătatea, stilul de viață, structurile sociale, ideologia, sistemele cosmologice și, în cele din urmă, comportamentul lor înșiși.

Această carte povestește când, cum și de ce omul paleolitic a înlocuit vânătoarea, culegerea hranei din natură și viața nomadă cu agricultura, creșterea animalelor și viața sedentară. Când, cum și de ce aceste schimbări au condus la dezvoltarea civilizației tehnologice și acumularea de bogăție și populație. În același timp, a dus la declinul ethosului egalitar, generos și cooperativ paleolitic, permițând apariția treptată a societăților competitive de astăzi, cu inegalități evidente.