În această carte de Krishnamurti, a fost făcută o selecție de texte din discursuri, discuții și scrieri care au ca temă centrală "sinele". Aceste texte acoperă o perioadă foarte lungă de cincizeci și unu de ani de activitate, de la 1932 la 1983. Sfârșitul "sinele" sau "ieșirea din râu", cum îl numește Krishnamurti în alt fel, pare să fie tema cea mai profundă și centrală nu numai a acestei cărți, ci și a întregii sale învățături; pare să fie cheia către o altă calitate a liniștii interioare și a vieții.

Titlul primului capitol al cărții, dintr-un discurs din 1949, exprimă exact acest lucru, și în cel mai bun mod: "Libertatea de la 'sine' este scopul real al vieții umane."

În cele din urmă, în introducerea cărții, Krishnamurti răspunde unei întrebări provocatoare care i-a fost adresată, unde cineva îi spune că "auto-cunoașterea" are o natură parazitară care atinge fiecare gând, cuvânt și acțiune, rezultând în pierderea interesului pentru viață.