Radianța învățăturilor filozofice ale hinduismului

Ceea ce mintea nu poate gândi, dar datorită căruia mintea este capabilă să gândească: asta și numai asta ar trebui să știi că este Brahman.

Upanișadele sunt texte sacre hinduse care însoțesc Vede, scripturile sacre în sanscrită, condensând sensul lor în învățături filozofice - de aceea sunt cunoscute și sub numele de "Vedanta", care înseamnă "sfârșitul" sau "scopul ultim" al înțelepciunii (Veda înseamnă "înțelepciune"). Și din ce constă învățătura hindusă antică? Nimic altceva decât misiunea omului de a se elibera de toate "aspectele iluzorii" ale acestei lumi (longevitate, prosperitate, funcționare intelectuală sterilă, etc.) și prin cunoașterea transcendentă a sinelui să se unească cu conștiința divină, aceea care pătrunde și constituie întregul univers: "Omul care are formă moare, dar nu ceea ce locuiește în el."

Seria de bestselleruri "Selected" de la Oxy Publications este îmbogățită cu șapte titluri noi, șapte cărți mici cu gânduri mari, care se adaugă la cele 16 titluri anterioare.

Unii cercetători plasează perioada vedică, când Upanișadele și-au luat forma familiară, încă din anii 4.000 sau 5.000 î.Hr., în timp ce alții o plasează între anii 2.000 și 1.400 î.Hr. - cu siguranță cu câteva secole înainte de perioada budistă, care începe în secolul al VI-lea î.Hr. Deoarece nimic nu a fost scris și toate învățăturile au fost orale, Upanișadele au fost numite și Shruti, "ceea ce se aude". Termenul este folosit și în sensul de revelație, deoarece Upanișadele sunt considerate de origine divină și textele lor nu menționează un autor sau un scrib. Această ediție include primele trei - și cele mai esențiale - Upanișade.