"Părintele Iosif de la Vatopedi - Vârful iubirii."
Părintele Iosif a zâmbit o oră și jumătate după adormirea sa, iar zâmbetul său a rămas în timpul slujbei funerare.
Cartea este scrisă de Kostas Panagopoulos, un scriitor din generația mai tânără, care reflectă asupra vieții cotidiene contemporane inspirat de viața și învățăturile binecuvântatului Părinte Iosif de la Vatopedi. Acesta este exact ceea ce face ca această carte să iasă în evidență și să poată atrage și cititorii mai tineri.

El însuși obișnuia să spună: "Lumina nu se naște cuvinte, cu forme, cu prefăcătorii. Lumina este lumină. Este virtute. Este bunătate. Este credință. Este iubire. Dacă acestea sunt în noi, atunci chiar și în tăcere vorbim." Cel mai mare dar al Părintelui a fost că știa perfect cum să-și ascundă sfințenia. Cu toate acestea, prezența sa, cuvintele sale, lacrimile sale, adâncimea teologiei ortodoxe și emoțiile sale îl trădau.

El iubea enorm. Plângea enorm. A îndurat mult. El este Părintele Iosif de la Vatopedi, vârful iubirii, marele practicant, marele exemplu de răbdare în fața necazurilor în viața umilinței practice și a jertfei de sine ascunse pe tot parcursul vieții în fiecare contribuție unică pe care a făcut-o.