Prezenta studie examinează o problemă importantă care preocupă astăzi lumea jurnalistică, politică și academică la nivel internațional: știrile false, care totuși se disting de știrile neadevărate. Deși astfel de știri au fost întâlnite încă de la începuturile presei, în prezent ele constituie un fenomen complex de comunicare, politic și economic. Acesta este observat în "societățile informaționale", în care (noile) media și știrile domină, când evenimentele nu mai sunt prezentate din perspectiva unor opinii, așa cum se cuvine în jurnalism, ci opinii sunt prezentate sub forma unor evenimente, așa cum se cuvine în propaganda. În aceste societăți, propaganda politică, publicitatea, proselitismul și alte forme de discurs propagandistic sunt îmbrăcate în, probabil, cea mai populară formă de informație, în scopul de a prevala.

Această transformare a structurii știrilor are loc atunci când au loc schimbări semnificative în mediul social, cum ar fi apariția unui nou mod de comunicare, trecerea de la ideologii centrate pe clasă la ideologii culturale, prevalența formelor narative hibride în știri, intensificarea polarizării politice la nivel internațional și intern, și dictatura neoliberală a clicurilor (comodificare și competiție) în domeniul informațiilor.

Cuprins

• Introducere
• Preambul
• Știrile false: o formă de știri false/imitative
• Știrile false ca proces social
• Structura știrilor ca sursă de știri false
• Rolul mediei și modului de comunicare în apariția știrilor false ca fenomen social
• Ideologie, structură narativă și știri false
• Politica, economia și știrile false
• Tipologie a știrilor false
• Tratarea știrilor false
• Bibliografie