Îmi amintesc foarte bine momentul. Priveam marea și orizontul în flăcări. Și apoi Anna m-a întrebat: "Dacă aș fi făcut ceva rău, m-ai iubi în continuare?"

Ce ai fi răspuns în locul meu? Anna era femeia vieții mele, urma să ne căsătorim în trei săptămâni. Desigur, aș fi continuat să o iubesc, indiferent de ce ar fi făcut. Cel puțin asta credeam… Dar apoi a scotocit în geantă cu mâinile tremurânde, a scos o fotografie și mi-a dat-o.

"Eu am făcut asta."

Uluit, am descoperit secretul pe care îl ascundea și am realizat că viețile noastre s-au schimbat pentru totdeauna. Șocat, m-am ridicat și am plecat fără să spun un cuvânt.

Când m-am întors, era prea târziu, Anna plecase. Și de atunci, o caut.