Într-o lume fundamental irațională și contradictorie, omul este chemat să-și trăiască viața fiind expus în fiecare moment, pe de o parte, la durere și tristețe, iar pe de altă parte, la natura înșelătoare a acestei lumi, care promite o fericire fantastică și inaccesibilă.

Evaluarea corectă a valorii reale a bunurilor vieții se bazează pe distincția lor în trei categorii: ceea ce este cineva, ceea ce are cineva și ceea ce pare a fi în ochii celorlalți. Analiza acestor categorii relevă prioritățile pe care cineva trebuie să le stabilească în deciziile și alegerile lor. Dată fiind natura lumii în care trăim, oferă și principii practice specifice și recomandări pentru a ghida omul în căutarea tipului și măsurii de fericire care este accesibilă în viața sa. "Aforismele" sunt lucrarea care l-a scos pe Schopenhauer din obscuritate și l-a făcut cunoscut unui public larg. Deși un text de filozofie popularizată, constituie o excelentă introducere nu numai în gândirea lui Schopenhauer însuși, ci și în problemele de bază ale filozofiei practice în general. "Aforismele" sunt în același timp un exemplu remarcabil atât de scriere artistică, cât și de spirit critic caustic al filozofului.