În centrul învățăturii lui Epictet se află dobândirea fericirii. O condiție necesară este să știm care lucruri depind de noi și care nu. Cele care nu depind de noi, trebuie să știm că nu le putem schimba și trebuie să le tolerăm pur și simplu, deoarece este inutil să ne îngrijorăm sau să luptăm împotriva lor. Putem schimba doar acele lucruri care depind de noi și astfel ne putem controla pe noi înșine pentru a atinge fericirea.
Această distincție pe care o face Epictet este deosebit de importantă. Dacă nu putem face această distincție, suntem condamnați să considerăm lucruri importante care sunt de fapt nesemnificative.
Pentru Epictet, este important să ne adaptăm la ceea ce se întâmplă în viețile noastre și să nu le considerăm bune sau rele, ci indiferente. Lucrurile indiferente, prin urmare, indiferent dacă au un conținut pozitiv (sănătate, viață, bogăție, prieteni, familie, etc.) sau negativ (moarte, boală, sărăcie, etc.), nu duc la cucerirea fericirii, care este caracterizată de apatie și liniște.
Pentru a înfrunta adversitățile vieții cu calm, fără a ne pierde pacea interioară, putem realiza acest lucru evaluând corect percepțiile noastre asupra lucrurilor.