Prin publicarea "Recitalului", intenția noastră este de a acoperi piese în principal pentru repertoriul claselor inferioare de chitară (Preliminară, Inferioară), dar și pentru clasele superioare (Mijlocie, Superioară). Dacă presupunem că înscrierea în fiecare dintre aceste clase durează trei ani, atunci fiecare număr al acestei serii corespunde într-un fel unui an. Desigur, nimeni nu este obligat să cânte sau să predea aceste piese specifice într-un an anume, deoarece abilitățile și performanțele elevilor variază semnificativ. "Recitalul" nu include studii, deoarece cele mai importante studii de chitară au fost publicate cu aceeași logică pedagogică de aceeași Editură (Studii de Concert 1, 2, 3, 4).

Lucrările incluse, unele originale și altele aranjate, provin din toate perioadele muzicale. Ele încep din secolul al XVI-lea și ajung până în secolul al XX-lea.

În special, "Recitalul Nr. 1 și Nr. 2, fără a fi metode (ca și restul Recitalurilor), sunt destinate să fie educative, deoarece piesele pe care le conțin - plasate pedagogic - pot rezolva multe dintre problemele tehnice cu care se confruntă un tânăr elev de chitară.

Ele sunt alcătuite din două părți. Prima include piese pentru chitară solo, în timp ce a doua include aranjamente ale unor piese și cântece din întreaga lume, pentru două chitare. Muzica lui Manos Hadjidakis joacă un rol dominant (în special în duetele din a doua parte). Este necesar ca generațiile mai tinere să cunoască, să învețe și să îndrăgească opera principalului compozitor al secolului al XX-lea.

Prima chitară (melodie) este aproape întotdeauna monofonică și este cântată obligatoriu de către elev. A doua, puțin mai dificilă, este destinată profesorului sau unui elev mai avansat.

În același timp, s-a considerat potrivit să includem informații biografice despre compozitori ale căror lucrări sunt incluse în "Recital", în scopul de a completa cunoștințele elevilor. Vreau să mulțumesc lui Kostas Papagrigoriou și Harilaos Naka care au avut curajul să se asume riscul unei astfel de încercări, precum și lui Dimitrios Doulias fără de care o astfel de publicație ambițioasă nu ar fi putut fi realizată.

Astfel, o idee care devenise obsesivă pentru mine de mulți ani, de când am început să predau, a fost implementată.