Chartele constituționale ale Spartei și Atenei scot la iveală două tipuri de sisteme politice și societăți simbolizate, respectiv, de Licurg și Solon: Xenofon prezintă obiceiurile stricte orientate către viața militară impuse cetățenilor Spartei, un oraș aproape stagnant de la înființarea sa până la declinul său, în timp ce Atena lui Aristotel este o societate politică guvernată de instituții complexe, în care oamenii sunt în centrul transformărilor orașului. Dar în ambele cazuri, aceste sisteme politice au fost stabilite prin intermediul textelor și, în special în cazul Atenei, ele demonstrează importanța dominantă a scrisului în viața publică. Superioritatea sa în raport cu oralitatea permite orașului să trăiască independent de prezența unui lider politic, datorită publicității și imparțialității stabilite prin scrierea legii. Discuția privind regulile referitoare la vorbire și scriere, așa cum poate fi susținută de texte constituționale ale lui Xenofon și Aristotel, ne permite să recitim, într-o schiță originală, tradiția politică a Occidentului. Pentru că chiar dacă tendințele teocratiei sau liderului care captivează cu farmecul discursului său se manifestă, se poate argumenta că fundația acestei tradiții, încă din timpul grecilor antici, trebuie căutată într-un "bureaucentrism" politic care recunoaște atât autonomia, cât și primatul textelor fundamentale ca componente ale orașului. În această ediție, cele două texte fundamentale sunt publicate împreună și sunt comentate autonom și în comun de către gânditorul francez contemporan Dominique Colas.