"Festivalurile grecești" este o carte diferită de oricare alta. Sigilată cu dragostea autorului său față de agricultor și cu pietate creștină, ea dovedește, totuși, prin ea însăși, cu propria sa voință și cu logica autonomă a conținutului său, istoricitatea, relativitatea istorică a fenomenului religios. Sfinții Bisericii se dezvăluie ca personaje ale zeilor și eroilor antici, care se dezvăluie la rândul lor ca personaje ale demonilor și puterilor arhaice, etc. Formele se schimbă, nucleul rămâne, un nucleu antic, precreștin și totuși, pre-religios și perpetuându-se."