Este posibil ca un gânditor care a trăit acum 2.400 de ani să știe aproape tot ce știm astăzi despre Filosofie? Este o știință învechită? Dacă da, cum determină figura antică a lui Plato ideile noastre de astăzi despre politică, etică, știință, religie și viața noastră socială (demnă de trăit)? De ce întrebările și răspunsurile filosofice ale lui Plato sunt la fel de influente ca întotdeauna în era rețelelor sociale, a tranzacțiilor politice lipsite de etică și a știrilor false?

"Filosofia guvernează lumea noastră", declară Rebecca Goldstein fără echivoc, și pentru a o dovedi, ne invită să acceptăm ipoteza imaginară a cărții sale conform căreia Plato apare în America secolului al XXI-lea ca un autor care face un turneu pentru a-și promova cartea de mare succes, "Republica".

Aici este, deci, la sediul Google (Googleplex), discutând cu un inginer de software despre cum crowdsourcing-ul oferă răspunsuri la întrebări etice. A doua zi, în Manhattan, discută cu un psihoanalist și o "mamă tigru" despre cum să crești un copil pentru a excela în viitor. Într-o altă scenă, ajută un consilier în relații cum să răspundă la întrebări dificile despre dragoste și sex. Îl vedem și la televizor discutând cu un jurnalist agresiv despre rolul logicii în dialogul vieții politice. În cele din urmă, îl întâlnim într-un laborator de neuroștiințe cognitive, unde vine să-i fie scanat creierul și se angajează într-o conversație cu doi oameni de știință despre faptul dacă problema liberului arbitru și a identității personale este rezolvată prin imagistica cerebrală.

O carte care face să funcționeze angrenajele noastre intelectuale! "Este Filosofia moartă? Ha! Este mai vie ca niciodată.