"În primul rând, a fi din Oraș este considerat un privilegiu atât de greci, cât și de cetățeni. Pentru că vorbim aici despre orașul orașelor, nu-i așa? Vorbim despre apartenența la o comunitate cu tradiții foarte vechi și foarte mari, care se întind adânc în trecut. Oricum, te simți conectat într-un fel sau altul la toate acele lucrări pe care această comunitate le-a creat în istoria recentă, precum și în timpurile antice și medievale. Pentru că ai fost în aceste biserici, ai trăit lucruri, ai amintiri. [...] Orașul este un loc frumos. În afara istoriei, filozofiei și asemenea, este frumos în sine. Este frumos și astăzi. [...] Deși multe lucruri s-au schimbat, continuă să fie frumos, să atragă, este un nucleu de farmec. Și, prin urmare, îți oferă un motiv să fii mândru de el."

Această carte deschide în primul rând o fereastră spre lumea percepțiilor și emoțiilor grecilor din Constantinopol. Ea povestește și permite personajelor sale să povestească rolul pe care trăirea sau având trăit în Oraș îl joacă, dar și rolul Orașului în formarea identității lor. Ea povestește prin gurile oamenilor din comunitatea greco-ortodoxă cum identitatea este reprodusă în spațiu, în mituri, în ritualuri și în memorie. Istoria acestei cărți vorbește inevitabil și despre decăderea pe care identitatea politică a suferit-o din cauza abuzurilor naționaliste succesive, din brutalitatea evenimentelor din septembrie 1955, din exiluri și altele. Este și povestea schimbărilor prin care Istanbulul și identitatea Femeii Orașului și a Cetățeanului au trecut și continuă să treacă. Nurdan Turker, evitând și respingând capcana nostalgiei care pândește în povestea acestei identități specifice, ne oferă exemplul unei priviri vibrante și analitice asupra subiectului pe care îl investighează."