În Europa, Massimo Cacciari este cunoscut ca filosof specializat în natura îngerilor, problemele Uniunii Europene, precum și estetică și artă. În eseurile sale, care au fost publicate pentru prima dată în Franța la începutul noului mileniu, Cacciari, urmând în urmele gândirii lui Nietzsche, ridică întrebări despre artă și categoriile sale de adevăr, falsitate, iluzie, ironie și provocare. Plecând de la figuri majore ale modernismului, Cacciari încearcă să localizeze poziția artei în cursul secolului al XX-lea, îmbogățindu-și discursul cu referințe la literatura și limba greacă antică, vedele și upanishadele indiene, precum și cele trei limbi europene majore, italiana, spaniola și germana, pe care mulți le consideră limba oficială modernă a filosofiei datorită marii sale precizii.