Studiem istoria "modernului" elenism începând, de obicei, de la căderea Constantinopolului (1453). A fost actul final în prăbușirea elenismului "bizantin" - așa cum îl numim astăzi - sfârșitul timpurilor "medii" și începutul timpurilor "moderne" ale istoriei grecești.
Din perspectiva evoluției civilizației grecești, însă, punctul de cotitură al începutului timpurilor "moderne" nu este 1453. Este mai degrabă 1354: anul în care Demetrios Kydonis, cu încurajarea împăratului Ioan Kantakouzenos, traduce în limba greacă "Summa Theologiae" a lui Thomas Aquinas. Încântat de noul "lumină" venind "din Vest", Kydonis preia sarcina de a o transmite concetățenilor săi greci.
Evenimentul marchează o nouă eră pentru elenism, o nouă perioadă istorică. O perioadă în care interesul grecilor se mută treptat de la propria tradiție și cultură la un alt model și viziune asupra vieții. [...]