Chiar și după șaizeci de ani întregi de la 1956, când "Locotenentul englez" a fost găzduit în Nea Estia, Moravia, unul dintre cei mai traduși scriitori italieni, continuă să atragă interesul cititorului grec. În această carte, Christos Poneros descuie opera scriitorului italian, folosind cheia potrivită - conform lui Moravia: Psihoanaliza. Astfel, prin problema Tatălui, el abordează indiferența, plictiseala și genul. O abordare care, pornind de la relațiile intrafamiliale și interpersonale, se extinde la atracția individului de către salvatorii politici imaginar-falși, dar și fascinanți. Cititorul, prin paginile cărții, explorează, cu ajutorul lentilei Psihoanalizei, bogata operă literară a lui Moravia, descoperind în ea unele aspecte comune, dar în același timp esențiale ale vieții noastre de zi cu zi, cum ar fi dificultățile care însoțesc trecerea băiatului la adolescență, obsesia sexuală, bisexualitatea, gelozia erotică sau chiar hedonismul, precum și triunghiurile de iubire explicite și latente. Așa cum spune Moravia, aspecte care scandalizează doar pe cei care nu încearcă să ajungă la esența lucrurilor.

Gerassimos Zoras, Profesor de Literatură Italiană, Universitatea Națională și Capodistriană din Atena

"Ce este un tată? [...] Cum se întâmplă și eșuează enigma Tatălui pentru fiecare dintre noi? [...] Christos Poneros abordează această întrebare prin opera lui Alberto Moravia și ne oferă o cunoaștere pe care a dobândit-o după o lungă călătorie [...]. Lucrarea sa este permeată de rigurozitatea potrivită a gândirii clinice, iar limbajul său este la fel de academic precum este și clar și, prin urmare, accesibil unui public mai larg, dincolo de specialiști [...]. El conectează opera lui Alberto Moravia cu clinica psihanalitică, fără a limita autorul sau eroii operei sale la cazuri clinice. Dimpotrivă, el plasează dorința în opera lui Moravia și ridică întrebări. El citește opera sa în termeni de sens, structurând-o cu un alt domeniu. Christos Poneros, fără dogmatism, fără a dori să-și impună gândirea cu orice preț, dar totuși cu un ochi clinic, ne arată că opera lui Moravia se citește, se mișcă, evocă frică, tristețe, plăcere, dar și depășește Psihoanaliza".

Lissy Kanellopoulou, Psihanalist, Profesor Asociat la Universitatea Națională și Capodistriană din Atena