"Dragostea Medeei" este o tragedie în cadrul epopeei "Argonautica" de Apollonius din Rhodos, din secolul al III-lea î.Hr., cu fraza cheie: "Dragoste crudă, mare suferință, mare abominație pentru omenire" (linia 445, Cartea IV). Asistăm simultan la încercările Argonauților, scene cu o anumită teatralitate, cu conflictele psihologice ale Medeei, lupta dintre dragostea ei pentru Iason (un străin) și supunerea față de tatăl său-rege Aeetes, durerea pentru evadarea rușinoasă din palatul și familia paternă, incertitudinea cu privire la viitorul în ținuturi necunoscute prin râul Dunărea alături de Argonauți, furia la ideea de a fi respinsă de Iason, frica de a fi luată înapoi în Colchis de către fratele său Absyrtus. Astfel, ea este determinată să întindă o capcană și să comită fratricid, pe care Iason îl îndeplinește, pentru a anula urmărirea și a scăpa în Grecia.

Versul modern grec pentadecasilabic transformă epopeea antică într-o lectură captivantă.