„Genele egoiste” a provocat un val de entuziasm printre biologi și publicul larg când a fost publicată pentru prima dată în 1976. Interpretarea vie a vieții din perspectiva genei, cu un limbaj clar, a adus împreună fire de gândire despre natura selecției naturale într-un cadru conceptual cu implicații profunde pentru înțelegerea evoluției. Timpul și-a confirmat importanța.

Rigoros din punct de vedere intelectual, dar scris într-un limbaj non-tehnic, „Genele egoiste” este considerată pe scară largă o capodoperă a scrierii științifice, iar perspicacitatea sa rămâne la fel de substanțială astăzi ca în ziua în care a fost publicată pentru prima dată.

Această ediție include două capitole noi, o nouă prefață și comentarii extinse ale autorului.

„Această carte trebuie citită și poate fi citită de aproape oricine. Ea descrie cu o măiestrie excepțională un nou aspect al teoriei evoluției [...]. Ea realizează sarcina aparent imposibilă de a utiliza un limbaj simplu, non-tehnic pentru a prezenta anumite subiecte obscure și parțial matematice ale gândirii evoluționiste recente. Acestea, văzute în cele din urmă în întreaga lor gamă, prin intermediul acestei cărți, vor surprinde și vor revigora chiar și biologii care poate că credeau că le cunosc deja. Cu toate acestea, repet, cartea rămâne ușor de citit pentru oricine cu cunoștințe științifice de bază minime. [...]"

(William D. Hamilton, Premiul Crafoord (1993), Science (1977))