În ciuda faptului că s-a abandonat complet plăcerii inconștiente, el a înțeles ce avea să i se întâmple, dar nu a vrut să se oprească. A continuat. A continuat cu plăcere extremă, până când a expulzat din el însuși ceea ce îl făcea bărbat: sperma sa, în același timp în care a eliberat ceea ce îl făcea om: sufletul său.
Singurul lucru care a rămas în urmă a fost un corp saturat și gol. Omul care a strigat a murit. Omul care a strigat era un om care mergea și a făcut o pauză după aproape un secol de mers neîntrerupt. Avea nouăzeci și nouă de ani și a murit știind că va deveni tată pentru a treia oară. Soția lui avea să afle câteva săptămâni mai târziu.
Un roman minunat de realism magic, în tradiția lui Juan Rulfo și Gabriel Garcia Marquez.