Aproape tot ceea ce numim "cultura superioară" se bazează pe exhalarea [...] sălbăticiei [...]. Plăcerea dureroasă emisă de tragedie se bazează pe inuman, pe sălbatic. Așa-numita milă a tragediei, precum și orice sublim, ca cele mai înalte și mai dulci fiori metafizici, își trage dulceața exclusiv din componentele sălbăticiei pe care le conține. Romanii cu arenele lor, creștinii în extazul Crucii, spaniolii cu coridele și luptele cu tauri, [...] muncitorii din suburbiile pariziene care tânjesc după revoluții sângeroase [...] - toți se bucură și caută cu fervoare să bea băutura amețitoare a marii Circe "Sălbăticie".