Exil: a fi un străin în lumea care se construiește în jurul tău și în propriul tău loc. Astăzi mai mult ca oricând.
Și să cauți, în acest exil, o patrie: un loc - sau poate o utopie - pentru a da sens vieții tale. O față umană. Astăzi mai mult ca oricând, când totul te obligă să te dezbraci de iluziile tale și să te privești în față. Să te gândești de unde vii și încotro te îndrepți, să înțelegi cum și de ce ai fost exilat.
Atunci poate că în tine vor apărea niște întrebări neașteptate, despre tine însuți și despre toți exilații ca tine:
Am putea descoperi, în mijlocul decăderii și disperării noastre, binecuvântarea de a fi grec - de a fi uman?
Ar putea drama universală de astăzi să reînvie speranța moartă pentru o Grecie diferită, o Europă diferită, o lume diferită?
Este timpul să construim, pe ruinele economiei, societății și politicii, o civilizație umană capabilă să revitalizeze viața comună?