Librarul Karl Kolchhof livrează cărți la domiciliul unora dintre clienții săi în timpul serii, după închiderea librăriei, străbătând străzile pitorești ale orașului. El are o legătură specială cu acești clienți - sunt aproape prieteni - și într-un fel, el este legătura lor cu lumea exterioară. Dar când Karl își pierde brusc locul de muncă, va fi nevoie de puterea cărților și de o fetiță de nouă ani pentru a-i face pe toți, inclusiv pe Karl însuși, să găsească curajul de a se apropia unii de ceilalți...

Ușoară, tandră, emoționantă și iubitoare de cărți, romanul lui Carsten Henn ne reamintește că avem doar unii pe alții și cărțile. Karl Kolchhof nu este un bătrân de 75 de ani obișnuit. Un iubitor de cărți și un vechi librar, el trăiește atașat, am putea spune, de o eră trecută, cu un romanticism fără precedent. Astfel, lucrează în librăria mentorului său, Gustav, și rămâne acolo în ciuda antipatiei noului manager și a fiicei lui Gustav. Pentru că Kolchhof, singur în viață, nu a învățat să trăiască altfel.

El este singur și prietenii lui sunt cărțile. Cărțile și clienții săi ciudați: oameni care sunt singuri, fiecare prins în propriul lor dramă mai mare sau mai mică, care au stabilit un obicei ciudat: așteaptă în fiecare săptămână ca librarul inimii lor să le aducă cartea potrivită lor. Vizitele lui Karl și alegerile sale se dovedesc benefice pentru acești oameni. Mai ales atunci când o fetiță de nouă ani ciudată intră în joc, fetița vârtej cu gândire matură și curaj, care, dând o ieșire propriei sale singurătăți (orfană de mamă, cu un tată prezent-absent și suferind de batjocură la școală), îl urmează pe Karl peste tot și schimbă, cu copilăria ei lipsită de griji, viețile clienților săi.