În a doua jumătate a secolului al XX-lea, în special după 1968, gândirea morală a fost discreditată și a căzut în neimportanță în majoritatea țărilor vestice. Această discreditare nu se întâlnește doar în domeniul intelectual, ci și în viața de zi cu zi a oamenilor, cu toată acea mișcare de punere sub semnul întrebării, eliberare sexuală, hedonism și nihilism cotidian fericit. Discreditarea eticii nu a lăsat teologia ortodoxă neafectată. Teologia diasporei ruse și teologia anilor '60 din Grecia, care este în mare măsură inspirată de cea dintâi, echivalează etica cu moralismul și subestimează importanța sa.

În ultimii ani, totuși, etica a revenit puternic în peisajul spiritual, dar modul în care există astăzi este diferit față de trecut, este mai degrabă difuză. Nu se referă doar la gândirea filozofică, nu este o ramură a acesteia, ci pătrunde în diverse domenii ale activității umane, cum ar fi știința, cercetarea, medicina, munca și media.

În această carte, accentul este mai mult pe etica creștină, pornind de la sursa biblică, aceea care a definit pentru totdeauna etica în raport cu ceilalți și nu în raport cu sine. Cu toate acestea, etica creștină nu poate fi dezvoltată fără întrebările etice și cercetările etice filozofice ale timpului nostru, ci într-o angajare constantă cu ele.