Treisprezece istorici greci recunoscuți își înregistrează aici studiile lor, care se concentrează asupra societății grecești din perioada dominației otomane. Examinarea economiei, fie ca mecanism fiscal, fie ca mișcare și acțiune a comercianților, constituie unul dintre obiectivele lor, precum și analiza autodeterminărilor, hetero-determinărilor și identităților, atât în străinătate, cât și în țară. Structurile familiale și configurarea claselor sociale sunt un al treilea obiectiv important care inevitabil conduce la studiul conflictelor sociale, ideologice și politice diverse - și adesea complexe - pe care societatea greacă le-a prezentat în perioada otomană (sec. al XV-lea - primul sfert al sec. al XX-lea), și mai ales în timpul războiului de independență (1821-1828) care s-a încheiat cu crearea statului grec modern (1830). Conflicte care nu s-au încheiat odată cu formarea tânărului stat grec, ci au alimentat întreaga sa viață politică și socială timp de peste un secol, până la sfârșitul aspirațiilor naționale grecești cu războiul greco-turc din Asia Mică, în 1922.