Astăzi ne confruntăm cu o mare paradoxă: pe de o parte, criza economică severă închide afaceri, distruge locuri de muncă și reduce salariile. Creșterea bruscă a șomajului și scăderea veniturilor familiale amenință sute de mii de gospodării cu spectrul sărăciei. Niciodată în istoria modernă a Greciei nu am avut o asemenea nevoie de protecție socială.

Pe de altă parte, favorizând soluții fragmentare, prioritizând interesul parțial (al grupului) în detrimentul interesului general (al societății) și împiedicând reformele mature, am reușit să avem astăzi un sistem de protecție socială adaptat nevoilor grupurilor puternice, dar complet nepotrivit și nepregătit pentru a face față consecințelor sociale ale crizei. Cererea și oferta de protecție socială sunt periculos de "dezincronizate". Prin urmare, este o nevoie urgentă să punem această paradox în centrul discuției publice: nu atât pentru a atribui vinovății, ci în primul rând pentru a găsi soluții.

Reforma "egalizatoare" prezentată în carte nu este propusă ca cheia pentru toate ușile, dar este o contribuție la reconstrucția politicii sociale, chiar și în mijlocul austerității. Cu convingerea că o rețea modernă, durabilă și eficientă de siguranță socială este unul dintre componentele rețetei nu prea secrete care poate permite unei țări să iasă din criză cu societatea în picioare.