N. Berdiaev (1874-1948), "nostalgicul eternității" care se luptă cu febra viziunilor, caută în spatele obiectivărilor istorice adevărul autentic și viu care îndrumă individul către destinul său divin. Participă cu pasiune neclintită în lupta dramatică pentru mântuirea umanității de cădere sa istorică, luptă pentru restaurarea sa istorică și o cheamă să nu-și trădeze responsabilitatea cosmică. Prin această carte, el încearcă să reexamineze problemele fundamentale ale creștinismului în lumina spiritului și adevărului. Natura adevărului nu este intelectuală, nu este cognitivă, nu este dată oamenilor ca un obiect, ci presupune mișcare și tendință către infinit. Este desăvârșirea perfectă, pe care o atinge "din cale și din viață". În căutarea sa, autorul își imaginează revelația omului nou, transcendent și etern, "care luptă activ în crearea lumii și a sa".