Suntem printre majoritatea celor care au jucat jocul în aproape toate versiunile, deoarece facem parte din familia PlayStation de mai demult. Cu toate acestea, să nu uităm niciodată că există și o nouă generație de gameri, care acum încep să joace pe console fără a avea ocazia să se bucure de aceste capodopere. Este o rușine să existe atât de multă negativitate în jurul unui joc care, dacă nu altceva, a primit multă dragoste atât din partea studioului, cât și din partea lumii.
Recent, am jucat Partea 2 cu o întârziere considerabilă și am fost uimit, într-atât încât au trecut câteva luni înainte să mai joc un alt joc bazat pe poveste. Pe măsură ce încheiam Partea 2 (inclusiv două play-through-uri complete), am simțit dorința de a juca din nou prima parte, deoarece mi-am dat seama că îmi aminteam vag detaliile și nu absorbisem povestea la fel de intens ca în cazul celei de-a doua părți.
Să trecem la detalii:
- Gameplay: Deși nu la fel de impecabil ca în Partea 2, polisajul ușor în comparație cu era PS3/PS4 mi s-a părut satisfăcător. Având în vedere că am experimentat recent Partea 2, mi s-a părut că mișcarea personajului în mediul înconjurător era "mai greoaie", dar nu am simțit niciodată că nu pot face ceea ce gândeam, să mă apropii de inamici și de lupte. Mi-a lipsit abilitatea caracteristică de "scufundare" din Partea 2 în sistemul de acoperire pentru a juca puțin mai agresiv. Am apreciat mai mult partea de explorare, fără anxietatea "necunoscutului", și am avut mai multă încredere în a face față atacurilor neașteptate atunci când exploram locațiile. De asemenea, am gestionat resursele și muniția mult mai ușor, știind cum să abordez fiecare inamic datorită multor ore petrecute cu ei în Partea 2 (probabil cam 80% din joc am trebuit să le înfrunt cu stealth și decoy).
- Poveste: Îmi aminteam povestea foarte fragmentar din cauza anilor care trecuseră de când am jucat-o prima dată. Existau secțiuni ale jocului, cum ar fi momentele în care joci doar ca Ellie (de exemplu, Lakeside Resort), barajul sau partea cu Sam, pe care le uitaseram complet. La fel s-a întâmplat și cu DLC-ul Left Behind, care mi s-a părut că îl joc pentru prima dată. În general, mi-a plăcut foarte mult să pot conecta poveștile, personajele și interpretările din primele două părți într-un mod mai bun și mai intens. M-a lăsat cu un sentiment de împlinire pe care îl pierdusem în acei câțiva ani care trecuseră de la jocarea celor două jocuri.
- Grafică și Lume: Texturile îmbunătățite în detalii și iluminarea mediului, precum și în modelele de personaje și expresiile lor, în opinia mea, au contribuit în mare măsură la senzația generală pe care o lasă jocul. Încă sunt departe de ceea ce am văzut în Partea 2, dar în ansamblu, personal, a creat o puternică coeziune. Consider că dacă aș fi jucat mai întâi acest joc pe PS5 și apoi aș fi jucat Partea 2 pentru prima dată, tranziția și progresul natural între cele două titluri ar părea mai line. Compar, de exemplu, cu Uncharted 1 și Uncharted 2, unde saltul în grafică, mecanică și gameplay mi s-a părut foarte semnificativ.
Concluzionez prin a spune că de data aceasta simt că am "absorbit" jocul și l-am trăit mai intens și mai cuprinzător.
M-am oprit să studiez și să citesc fiecare mic semn, graffiti, afiș sau detaliu pe care studioul le-a inclus cu grijă, să admir natura și lumea "proaspătă" și să mă bucur de expresii și de interpretările uimitoare alături de muzica uluitoare. Mi-a plăcut, în plus, că nu am avut de-a face cu trofee dificile online sau de tip uber (în general nu joc online) și m-am dedicat explorării fiecărui colț al jocului.
Prețul pentru un joc care a fost lansat pe 3 platforme este o problemă, totuși, acest lucru nu anulează faptul că The Last of Us este o capodoperă care depășește granițele jocurilor video, te umple de emoții și oferă ore nesfârșite de distracție.
