Sincer, cum arată viața unei persoane moderne? Cum trăim și ce vrem? Poate acestea sunt întrebări pe care nimeni nu vrea să le întâlnească într-o "colecție poetică" care, în cele din urmă, dacă este aleasă printre atâtea altele, este citită cu scopul de a-ți liniști mintea obosită și nu neapărat de a se adânci în gânduri mai profunde.

Dar nu vă faceți griji, cititor curajos, care a decis să experimenteze cu umila mea pană.

Nu vă voi obosi, bucurați-vă de ceea ce vă place, dacă în final vă place, și încercați să pătrundeți în gândurile mele.

Rătăciți prin căile emoțiilor care s-au născut în centrul urban și condițiile de viață pe care ni le oferă, precum și în alte peisaje.

Iubiri, emoții, monologuri solitare, gânduri întunecate și plimbări nesfârșite într-o lume plină de beton și mucegai - materială și mentală.

Nu încercați să judecați tehnicitățile versurilor, pentru că - nu vă faceți griji - nu este doar o altă "colecție poetică", pur și simplu luați în considerare în final dacă cel care a scris această mică notă este o reflecție a Sinelui vostru, pe care încercați să o acoperiți cu superficialitățile instinctelor și sentimentelor voastre înrădăcinate, prin comportamentele voastre echilibrate și activitățile "alternative"; adesea însoțite de "emoții intense", care au devenit atât de la modă, la fel ca și comercializarea existenței umane.

Gândiți-vă pur și simplu în final cine sunteți, în cele din urmă, voi. Dacă îndrăzniți, desigur!