Maternitate? Din nou?

Firul comun care leagă cercetarea prezentată aici se dezvoltă la nivelul interesului analitic față de maternitate în Grecia la sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea. Pornind de la producția etnografică contemporană, studiile din acest volum pun sub semnul întrebării semnificația analitică a maternității în studiul societății grecești, în același timp având ca scop implicarea în schimbările teoretice și etnografice recente care au condus la apariția studiilor antropologice "noi" asupra rudeniei. Organizate în patru secțiuni distincte, "Origini: Familie și individualizare", "Termeni de rudenie: maternitate 'biologică' și 'socială'", "Politici de reproducere: acceptare și excludere" și "Intervenții divine: timp și continuitate", ele se bazează pe materialul lor etnografic dintr-o multitudine de cadre de cercetare, cum ar fi interviuri, observații participative în clinici, spații de închisoare și grupuri de pacienți, cercetare arhivală asupra legilor, textelor juridice și deciziilor judiciare, analiză a discursului tipărit și a forumurilor online.

Printre conexiunile individuale dintre texte, există un interes deosebit în discursul național despre subfertilitate, apariția discursurilor despre "cetățeni buni" și "mame bune", genul parentalității și legătura dintre corpul reproducător al femeilor și controlul și disciplina biopolitică, legătura dintre maternitate și reproducerea tehnologică cu legea și religia. Prin plasarea maternității în prim-plan, autorii acestui volum depășesc limitele familiei pentru a dezvălui aspecte ale condițiilor culturale grecești contemporane care sunt direct legate de stat, legi, religie, tehnologie și reproducere medicalizată.