La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, austriacul Sigmund Freud, fiziolog și psihiatru, a pus bazele psihanalizei ca metodă terapeutică prin studiile sale și a revoluționat modul în care omul modern percepe concepte precum conștiința și sexualitatea.

În "Psihopatologia vieții cotidiene" ("Zur Psychopathologie des Alltagslebens", 1901), Freud caută intenții ascunse, dorințe interioare și gânduri reprimate, acoperite de fenomene precum uitarea numelor proprii, greșelile de citire și scriere, lapsusurile și alte acte aparent întâmplătoare și simptomatice, în care cădem cu toții zilnic.