Această carte tratează criza financiară care a izbucnit în 2007, deși primele semne ale acesteia au început să apară deja în 2006. Această criză, a cărei final nu l-am văzut încă, a fost caracterizată ca fiind cea de-a doua cea mai gravă după Marea Depresiune din 1930. Declanșatorul crizei din 2007 a fost prăbușirea pieței ipotecare subprime, care s-a extins rapid în întregul sistem financiar și economia reală.

Cu toate acestea, cauzele reale se află în altă parte și nu se găsesc doar în motive economice, ci și în cele geopolitice, odată cu apariția noilor puteri globale precum China, care au schimbat echilibrele economice existente. Scopul primei părți este prezentarea analitică a principalelor cauze ale crizei din 2007. A doua parte tratează riscul de credit, produsele derivate și swap-urile de neplată a creditului (CDS), levierul, modelele de evaluare a riscului, precum și rolul agențiilor de rating de credit. Capitolul final al cărții, ca anexă, rezumă cauzele crizei, menționând totodată unele propuneri aflate în discuție în prezent pentru cadrul de reglementare a supravegherii și controlului sistemului financiar.

Cartea este scrisă într-un mod care poate fi citit de cineva care nu dorește să se aprofundeze în detalii tehnice, precum și de cineva care dorește să urmărească, cu matematică corespunzătoare, aspectele tehnice ale subiectelor pe care le analizăm. Prin citirea capitolelor în ordinea prezentată, cititorul cu cunoștințe de bază în finanțe poate, până la sfârșitul cărții, să obțină o înțelegere amplă a cauzelor unei crize și a mecanismelor care duc la izbucnirea acesteia, și în mod specific cum aceste cauze au afectat criza recentă. Cu toate acestea, capitolele au fost scrise astfel încât să poată fi citite independent, în măsura posibilului, de către cineva care dorește să se concentreze selectiv pe subiecte mai specifice. Pentru cititorul care dorește o analiză mai detaliată, oferim câteva detalii tehnice în anexe la sfârșitul anumitor capitole, astfel încât teoria să fie suficient de fundamentată. Pentru că, conform psihologului american Kurt Lewin, nimic nu este mai practic decât o bună teorie!