În carte sunt prezentate peste 2100 de cuplete, înregistrate așa cum sună în limba pontică, ca rezultat al efortului continuu și îndelungat al autorului, de decenii, în colectarea datelor de la refugiații mai în vârstă din prima și a doua generație, pe care a avut șansa să-i întâlnească și să trăiască cu ei, înregistrând cât a putut de mult, de la tinerețea sa până în prezent. Scopul autorului este de a evidenția bogăția și profunzimea cuvintelor, conceptelor, emoțiilor etc., conținute în cupletele tradiționale pontice, stimulând imaginația și starea mentală a fiecărui poet, indiferent de timp, și de a-și exprima efortul personal de a imita pe cei mai în vârstă, exprimându-și emoțiile și gândurile în scrierile sale, în măsura în care acest lucru poate fi realizat în cadrul structurii sale de cincisprezece silabe și dincolo de aceasta. În același timp, autorul abolizează problemele apărute în urma schimbului de populație, conform Tratatului de la Lausanne din 30/1/1923, pentru acești oameni în noile lor patrii, ca refugiați "schimbabili".