M-am născut într-o maternitate privată. "Cazarea" a fost confortabilă, dar nu am avut bebelușul. Practica modernă dictează ca nou-născuții să-și petreacă primele zile de viață împreună într-o cameră separată de mama lor și, în mare parte, să fie hrăniți cu lapte praf industrializat artificial.

Sunt multe moduri în care ne conving că sticla cu pudră este mai bună decât sânul natural al mamei. Că sticlele sunt progres și eliberare pentru femei, în timp ce alăptarea este muncă grea, sclavie și învechită. Că programul de hrănire și somn ar trebui impus de medic și nu de copil. (Puținele) femei care aleg să ofere doar laptele lor propriu copilului lor în funcție de nevoile naturale nu au sprijin în maternitățile private.

Fusesem deja externată când mi-am dat seama că am fost înșelată. Deja aproape că crezusem că femeia modernă nu poate alăpta copilul când am descoperit că, pur și simplu, subminează procesele naturale de dezvoltare ale copiilor în numele profitului. Că nou-născutul nu are nevoie de niciun produs de la nicio companie, doar de îmbrățișarea și sânul mamei sale. Că acestea le-au fost întotdeauna suficiente și încă sunt și astăzi.