Pierderea bruscă a emoțiilor îl determină să-și pună la îndoială motivele oamenilor pe care îi întâlnește în călătoria sa. Cu o percepție paranoică a granițelor dintre bine și rău și o filozofie unică în jurul acțiunilor sale de obicei insensibile, el experimentează comportamentul celorlalți, conducându-i către situații extreme. El se definește ca un catalizator în încercarea fiecăruia de a-și găsi destinul permanent distructiv.
Ce rol joacă emoțiile noastre în deciziile noastre și ce s-ar întâmpla dacă ele ar dispărea brusc și am acționa doar pe baza logicii?
Fiica lui Artemis, o prezență dinamică, caută totul, își îndeplinește visul, dar în loc de fericire, primește doar tristețe. Deciziile ei corecte vor avea consecințe dezastruoase pentru viața ei. Ea va sacrifica totul pentru a învinge moartea, dar când momentul mult așteptat vine, nu-i ajunge să atingă Paradisul.

Ideile și emoțiile celor doi eroi principali, Artemis și tatăl ei, imaginația științifică care nu devine niciodată protagonistă și, secundar, știința și imaginația, joacă un rol important în tot ceea ce se întâmplă în acest roman.

Dialogurile dintre terapeut și pacient despre viață, emoții și impasuri, și dialogul final dintre Artemis și tatăl ei, o bătălie verbală preluată din cărțile religioase revelatorii, adaugă accente uimitoare unei povești care se ocupă de existență, destin și moarte.