Cartea este alcătuită din notele lui Winnicott din ultimele șase luni ale analizei "Dr. A.", care a avut loc în două faze, una în anii 1940 și cealaltă în anii 1950. Introducerea a fost scrisă de Masud Khan, iar texte incluse în carte au fost colectate de el, evident cu binecuvântarea lui Clare Winnicott. Winnicott scrisese deja despre acest pacient în textul "Retragere și regresie" (inclus în volumul "De la pediatrie la psihanaliză"), indicându-și interesul pentru tratamentul pacienților non-nevrotici și necesitatea ca analistul să asculte și să răspundă acestor pacienți într-un mod diferit față de cei pentru care psihanaliza clasică fusese dezvoltată. În scrisorile sale din anii 1940 către Hannah Segal și alții, și în alte scrieri ale sale, el a remarcat că analiza clasică, în care interpretarea conflictului intrapsihic este principalul mijloc de terapie analitică, nu funcționează pentru acești pacienți. El consideră în mod clar pe Dr. A. ca un pacient care are nevoie de altceva decât psihanaliza clasică. Aici este posibil să vină alegerea lui Masud Khan pentru titlu - contrastul și totuși conectarea: păstrarea și interpretarea în tehnica psihanalizei.

Citind descrierea acestei terapii analitice, nu este dificil să percepi sugestii ale multor idei disruptive ale lui Winnicott despre ceea ce înseamnă să fii om și ce este necesar pentru a deveni unul. Apar multe întrebări, explicite și implicite, despre ceea ce facem când analizăm.

(din postfața scrisă de Angela Joyce)