Un oraș mic ca atâtea altele... și apoi, într-o zi, un abuz de putere... un control al poliției care ia o întorsătură rea... Numele lui era Said. Avea cincisprezece ani. Și este mort.

Eu, Matia, unsprezece ani, nu-l cunoșteam. Dar apoi, am văzut ura înconjurându-mă, durerea și nebunia consumând familia mea până la dizolvarea ei...

Mai târziu, în timp ce indivizi ciudați asemănători polițiștilor plutesc în jurul meu, am recunoscut chipul lui Said pictat pe zidurile cartierului. Graffiti cu vopsea roșie și slogane care cer dreptate!

Și în acel moment, oamenii din cartier, mamele, surorile, prietenii, vor interveni pentru a rupe tăcerea.

Așa că eu, Matia, un băiat de unsprezece ani, adun piesele puzzle-ului, încerc să înțeleg și văd că, chiar și mort, trecutul nu este niciodată cu adevărat îngropat!

Și nimeni nu a spus că asta este corect...