Iubirea, atunci când este împărtășită, crește...

Se spune că atunci când cineva salvează o viață, este ca și cum ar salva întreaga lume. Viața mea s-a schimbat în ziua în care Antonis m-a salvat de la o moarte sigură.

Mi-am continuat călătoria pe drumul accidentat al propriului meu paradis, dar acum ascultam mai mult natura, mă armonizam cu ea, asemănându-mă cu un animal sălbatic care se mișcă în tăcere prin pădurea deasă.
Antonis a devenit tovarășul meu și a urcat cu mine pe vârful iubirii. Dar soarta avea alte planuri pentru noi…

Sunt oameni care ne vor dărui bucăți din inimile lor pentru a se uni cu cele frânte ale noastre. Ei sunt cei care așteaptă acel moment perfect când iubirea va sufla ca o briză răcoroasă.

Este imposibil să ne predăm măreției iubirii dacă ne gândim la sfârșitul ei de la început. Doar atunci fiecare dintre noi își va descoperi propriul paradis. Evora noastră.
Ariadne

Evora...
Aer, vânt, vreme răcoroasă, loc răcoros, loc umbros... Simțurile se bucură... Sufletul se bucură și el... Evora sau chiar evora, ora bună, momentul perfect al zilei...