"Singura femeie greacă" este prima carte dintr-o tetralogie intitulată "Lecții de abandon". Prin povestea Evei Xenariou, o studentă postuniversitară greacă de istorie economică la Fundația Einaudi din Torino în anii '80, se dezvăluie un aspect ironic al relației traumatice a grecilor cu Europa. În Torino, Eva va interacționa cu Marco, un descendent al unei familii aristocrate din Savoia, și cu mediul său, precum și cu proletara Pia și toți "cavalerii mesei nenorocite" pe care îi adună în jurul ei. Ea va întâlni și "Graikia", studenți greci care luptă să-și finalizeze studiile, dar care în principal își irosesc timpul și banii părinților lor. Fără să o caute, Eva se va "scufunda" în dragoste și în violența ambiguă a unui oraș industrial nordic european cu rămășițe aristocratice ale trecutului. Ghidată de imaginația și de îndrăgostirea ei de 25 de ani, Eva va experimenta frica, singurătatea, dar și tandrețea unei vieți în afara rețelei de protecție a familiei și societății grecești. În bagajul ei, poartă naivitatea, visul Europei și trauma tatălui său marinar: pentru Eva, călătoria este o chestiune foarte serioasă, iar Torino devine "poarta îngustă" a acestei rătăciri care tocmai a început.