Există cineva care să nu se fi întrebat în fața unui copil nou-născut cum percepe el ființele care îl înconjoară și lumea în care a apărut? Cum vede fețele noastre? Ce aude din cuvintele și cântecele noastre? Ce înțelege din mâinile noastre, din mișcările noastre și din mângâierile noastre? Din mirosurile și gusturile care îl înconjoară? Când ne va putea recunoaște? Fiziologii, etologii, psihologii experimentaliști, deși nu știu totul, au răspunsuri, uneori uimitor de precise.

Această carte le adună laolaltă.

Dar merge mai departe: este pentru prima dată când adună toate cunoștințele științifice moderne despre percepțiile care există înainte de naștere. Și aflăm că, mult înainte de a se naște, încă din primele săptămâni de sarcină, copilul percepe lumea care îl înconjoară (mama și lumea). Aflăm, de asemenea, că aceste percepții, aceste stimuli senzoriali prenatali, sunt necesare pentru dezvoltarea sa, cu consecințele lor imediate, dar și pentru că vor fi înregistrate ca "experiențe" corespunzătoare.

Așadar, subiectul este unul științific. În contrast, alte cunoștințe și alte întrebări intră în dans: cele care țes miturile și obiceiurile întregii lumi și ale trecutului. Narative care ne poartă într-o lume fantastică, în care copiii vorbesc și se supără înainte de a se naște, tradiții în care se poate ghici o bogăție nesfârșită, prețioasă pentru cei care încearcă să asigure spațiile în care copiii noștri pot înflori liber.