Cum a văzut un filosof străin Grecia? Ce gânduri i-au provocat antichitățile și locurile în sine, Muntele Parnas, câmpia Nemea, valea Pleistos, stânca Sounion, Arhipelagul? Cum reușește să combine descoperirile arheologice și statuile între ele și cu peisajul, și toate acestea cu Homer, Pindar, Eschil, Heraclit, Platon și Heidegger? Acesta este ceea ce ne spune Heidegger aici, trecând de la descriere la analiză filosofică, de la admirație la reflecție, într-o carte care poate nu poate fi clasificată ca una dintre lucrările majore ale filosofului, dar are calitatea inestimabilă de a ne arăta filosoful la lucru în laboratorul de concepte, un laborator care poate fi doar lumea însăși.