"Istoria unei națiuni, a unui popor, a unei lumi este oglinda lucrărilor și acțiunilor sale. Și din acest motiv, istoricul trebuie să aibă gândire clară, voință neclintită. Evaluarea lucrărilor bune sau rele și neplăcute este datoria și obligația sa. Simpatiile sau antipatiile sunt puse deoparte și lucrările rămân pentru Istorie.

Indemnul său va fi istoricul care acordă atenție fețelor și sacrifică adevărul. Poetul ne învață cu tunete că "un popor se ridică atunci când arată că nu îi este frică de adevăr." Fără frică și fără pasiune, vin să povestesc drama greacă din Asia Mică. Voi ține balanța justiției istorice divin și imparțial, iar ceea ce voi proclama este adevărul gol și exemplar, care are doar o lege, Justiția.

Legea sa este imuabilă și din acest motiv trece măreț peste micul și umilul, fără slăbiciuni și compromisuri. Indiferent dacă sunt plăcut sau amar și neplăcut pentru oameni și lucruri, mi-e indiferent. Voi povesti doar pe just..."

Mih. Rodas, septembrie 1924