Mai mult decât o graniță naturală între India și Tibet, Himalaya se ridică mândru deasupra norilor, ca niște ziduri de piatră care separă națiunile și definesc modul de viață într-un spectacol perpetuu al timpurilor. În vremuri abstracte, pământul și-a permis ca trupul să devină vârfuri ascuțite, înghețate etern, văi stâncoase pentru locuitorii răspândiți să supraviețuiască, și defilee abisale pentru zeități create de incapacitatea umană de a înfrunta Necunoscutul pentru a se ascunde.

Furtuni de zăpadă, cutremure și fenomene meteorologice violente au dat naștere îngerilor și demonilor care au devenit un refugiu pentru speriați, dar și Cunoașterea dincolo de clișee, încărcată cu alegorii și mistere care oferă vizitatorului străin experiențe fără precedent. Astfel de experiențe sunt descrise în paginile cărții, cu trei călătorii diferite în zone care odinioară erau regate, având zei și strămoși comuni, dar acum merg independent încercând să îmbine lumea modernă a intereselor nemiloase cu tradițiile străvechi. În Himalaya bătută de vânt, zei, muritori și nori sunt prezentate cu privirea pătrunzătoare a călătorului, documentarea istoriei și tandrețea poetică a rătăcitorului.