A venit momentul pentru bătrân! Cu un strigăt puternic, am descoperit complet lampa și am sărit în cameră. A scos un gemăt - doar unul. În clipa următoare, l-am aruncat pe podea și am lăsat patul greu deasupra lui.

Apoi am zâmbit fericit, văzând că sarcina mea fusese îndeplinită până în acel moment. Dar pentru o vreme, inima mea a continuat să bată cu un sunet înăbușit. Cu toate acestea, asta nu m-a deranjat. Nu se putea auzi în afara camerei. În cele din urmă, s-a oprit. Bătrânul era mort.

Am ridicat patul și am examinat corpul. Da, era mort, mort. Mi-am pus palma pe inima lui și am ținut-o acolo câteva minute. Nu era puls. Era mort. Ochiul lui nu mă va mai deranja niciodată.