Marele helenist Edmund Keeley scrie o carte în care Istoria devine literatură și apoi revelație personală. Prezentând o compoziție de amintiri personale, critică literară și narare interpretativă, el susține că dedicarea unei prietenii literare în anii 1940 a menținut farmecul Greciei în viață în Occident, într-un moment în care ocupația germană, războiul civil și turismul în masă amenințau să distrugă tot ceea ce iubiseră.

Henry Miller și Lawrence Durrell se întâlnesc cu George Seferis, George Katsimbalis și alți scriitori ai celebrei generații a anilor 1930 din Grecia. Împreună, sub amenințarea grea a războiului, caută sensul vieții grecești, libertatea și arta - și arată hotărârea de a recrea paradisul. Discutând la nesfârșit în tavernele ateniene, rătăcind prin Peloponez și înotând în insule, Miller și Durrell se eliberează de disperarea creativă în care se scufundau în acea perioadă, în timp ce prietenii lor greci reafirmă vitalitatea patriei lor.