Deoarece denunță "reprezentarea ideologică" a Holocaustului, contextul cronologic deloc inocent al genezei sale și motivele politice (și economice) ascunse în spatele acestuia, această carte a provocat mari controverse în SUA și Europa. Doar după războiul arabo-israelian din 1967, când Israelul a apărut ca un aliat strategic cheie al SUA, a apărut "Industria Holocaustului" și a început să câștige importanța excepțională pe care o are astăzi. Producând interpretări succesive și adesea contradictorii ale tragediei, cu mai mult sau mai puțin respect față de evenimentele istorice, dar întotdeauna în concordanță cu nevoile actuale, "industria" pe de o parte deviază sau interzice criticile la adresa Israelului, în timp ce pe de altă parte justifică politica americană în ansamblu și complacerea morală care o caracterizează. Autorul concluzionează că "Industria Holocaustului", mult mai mult decât inconsistențele unor istorici "revisioniști", este cea care amenință memoria istorică și ofensează durerea victimelor.