Principala problemă, care guvernează în principal scrierea acestei cărți, este legată de gestionarea fenomenului de creație muzicală urban-folk într-un mod strict teoretic, dar și funcțional. Astfel, în afară de textura științific-muzicologică, cartea are și o dimensiune pur practică, deoarece ar putea funcționa foarte bine ca un rezumat teoretic sistematic sau ca un manual de învățare a muzicii urban-folk din perioada interbelică.
În mod specific, toate fenomenele individuale clasificate în sistemul de Moduri Populare sunt examinate în detaliu, iar caracteristicile lor structurale de bază sunt definite, fiind documentate și prin referințe la cazuri de repertoriu corespunzătoare utilizând mijloace vizuale. Se discută, de asemenea, probleme legate de comportamentul tropic, dezvoltarea melodică, fenomenele idiomatice, în timp ce principiile de bază ale fiecărei moduri sunt prezentate pe scurt în termeni de gestionare armonică. Pentru cazurile de Moduri Populare care au un paralel în makam-ul otoman sau sunt gestionate frecvent în cadrul discografiei de 78 rpm conform standardelor estetice ala turca, se face mențiune specială prin analiza particularităților intervalice, stilistice și tehnice individuale care însoțesc aceste cazuri.

Carte include 70 sau mai multe transcrieri originale în notație muzicală a cântecelor urbane din perioada interbelică, cu analiză morfologică-tropică detaliată paralelă. Acest corpus specific de repertoriu, în combinație cu gestionarea teoretică corespunzătoare, ar putea servi fără îndoială ca stimul și punct de referință, în special în domeniul procesului de învățare referitor la studiul și interpretarea muzicii urban-folk din perioada interbelică.