Calitatea cetățeniei, sau mai degrabă cetățenia, nu este una singură, ci multe, la fel de multe ca manifestările libertății, care constituie fundamentul său. Distingem trei forme fundamentale ale cetățeniei: cetățenia incompletă, care definește cetățeanul statului și se regăsește în sistemele politice reprezentative sau intermediare. Cetățenia simplă corespunde cetățeanului polisului și reflectă sistemul politic reprezentativ, în care calitatea de comandant i se atribuie cetățeanului. Cetățenia deplină definește cetățeanul democrației care se bucură în mod cumulativ de libertatea individuală, socială și politică sau de autonomie. În cele din urmă, în faza lumii post-centrate pe stat, se întâlnește cosmopolitismul. Conceptul de cosmopolit definește, în același timp, cetățeanul orașului și cetățeanul cosmopolisului.
Astfel, cetățeanul modernității este un cetățean incomplet, un subiect al statului, dar nu și un cetățean al polisului.