În carte, sunt distinse trei faze fundamentale ale fenomenului autoritar: totalitarismul, cu variații precum fascismul / nazismul și socialismul real, în perioada interbelică. Autoritarismul pur, care ia forma dictaturii militare și coincide cu perioada Războiului Rece. Și cel mai recent, care apare ca rezultat al "globalizării" și transferă fenomenul autoritar în țările regiunii "lumii a treia".
Fenomenul autoritar este înregistrat ca o deviere externă în sistemul politic grec, care nu corespunde caracterului societății grecești. În dicotomia "societate civilă" și putere politică, cu care se încearcă interpretarea fenomenului autoritar european, autorul introduce societatea ca o categorie politică, adică factorul de emancipare politică a corpului social.